Proiecte umanitare

Sprijin umanitar – Conf. dr. univ. Adela Rogojinaru (2012)

Fundatia iNES a sprijinit campania umanitara de strangere de fonduri pentru doamna Conf. dr. univ. Adela Rogojinaru, diagnosticata cu cancer de piele cu metastaze, o boala care poate fi tratata printr-o interventie agresiva cu citostatice Zelboraf. Tratamentul cu citostatice recomandat in regim de urgenta este de ultima ora si acorda 80% sanse ca tumora sa se restranga si durerile sa se diminueze considerabil.  Scopul campaniei demarata in toamna anului 2012 a avut in vedere strangerea sumei de 90.000 de euro necesare tratamentului timp de 6 luni.

Doamna Adela Rogojinaru este doctor în filologie, conferențiar la Facultatea de Litere, Universitatea din București, director al departamentului de Științe ale Comunicării, șef de colectiv la specializarea Comunicare și Relații Publice. Pe lângă experiența didactică de peste 25 de ani, deține expertiză în programe ale Uniunii Europene, are experiență internațională în domeniul Relaţiilor Publice și Comunicării Organizaționale și este autor și coordonator al unor volume de profil.

Aflati mai multe detalii despre campanie si donatii, aici.


Sprijin umanitar – Reconstructia casei familiei Susanu – Giurgiu (2012)

Cazul familiei Susanu a ajuns la noi prin intermediul doamnei Miruna Margarit care s-a implicat in mod direct in strangerea de fonduri pentru reconstructia casei arse in intregime alaturi de toate bunurile. Suma necesara a fost stransa in urma unei licitatii cu ocazia Craciunului si a donatiilor directe. Fundatia iNES a contribuit cu o donatie in luna decembrie 2012.

Pe scurt, povestea familiei Susanu:

„Casa lor a ars cu tot ce aveau in ea. Acum nu mai au nimic, nimic. Au scapat cu hainele de pe ei. Pentru moment locuiesc din mila unei persoane intr-o casa veche si crapata. Stau toti 3 intr-o camera pe care reusesc sa o incalzeasca. Nu au electricitate. Nu au o plita sau un aragaz, butelie, deci nu au unde sa gateasca. Au nevoie de tot ce va puteti imagina, de la sosete la linguri, de la farfurii la perdele, de la mancare la haine. Au nevoie de orice pentru ca nu mai au nimic. Au nevoie de o casa.  Tatal lucreaza acum pentru materiale de constructii, dar nu va razbi singur. L-am intalnit prima data impreuna cu cei doi copii la casa sociala, spargea pietre adunate de drum cu barosul ca sa produca pietris pentru constructie. Mai tarziu, cand ne-am dus la locuinta arsa, l-am gasit cautand printre daramaturi, incerca sa mai salveze ceva. Nu mai era nimic de salvat. Au nevoie de o casa! Nu au nevoie de lux, doar de patru pereti si un acoperis.” (Miruna Margarit)

Mai multe detalii, cititi aici.